Probabil cea mai cunoscuta si promovata bucatarie este cea mediteraneana, adica gastronomia provenind din cele 21 de tari aflate pe tarmurile Marii Mediterane. Pentru articolul de astazi noi am decis sa abordam un subiect dedicat unei zone mai apropiate de noi, atat din punct de vedere geografic, istoric dar si culinar, cea a spatiului balcanic. Asemanator spatiului Mediteranean, Balcanii cumuleaza delicioase comori.

Calatorind in Europa de Sud Est ne intrebam deseori – cine a fost primul care a gatit sarmale si mici, a preparat zacusca sau a distilat prunele?! Si uneori primim raspunsuri care ne surprind, iar varietatile pe care le descoperim la mancarurile pe care le cunoastem din bucataria romaneasca nu fac decat sa ne apropie mai mult de vecinii nostri balcanici. Articolul de astazi il dedicam Serbiei – o tara cu care avem o legatura speciala, cu care impartim aceeasi credinta ortodoxa, multe din obiceiurile si traditiile noastre le regasim si dincolo de Dunare, iar trecutul istoric ne-a apropiat in numeroase momente. Fie ca ajungeti la Belgrad, Novi Sad, Nis, ca vizitati Voivodina sau alte destinatii turistice nu ezitati sa incercati cateva din deliciile gastronomice locale. Una dintre zonele in care noi am avut ocazia sa ne bucuram de adevarate surprize culinare a fost Skadarska, locul in care restaurante cochete, situate pe strazi pitoresti, te asteapta si te invita sa te surprinda.

Daca in tarile musulmane aperitivul este menit a calma foamea si a pregati stomacul pentru urmatoarele feluri de mancare, in Balcani si Grecia, acesta reprezinta o modalitate de a socializa, diversele sortimente fiind insotite in mod obisnuit de o bautura. Iti recomandam sa incepi masa cu cateva specialitati locale, eventual un platou de branzeturi si produse din carne, insotit de “Ajvar” – zacusca picanta din ardei si vestita slibovita – rachiul din prune sau alte fructe aromate. La capitolul aperitive din carne iti recomandam fellile subtiri de sunca afumata Zlatibor, provenind din regiunea muntoasa cu acelasi nume, obtinute din carne de vita sau porc de calitate, afumata cu lemn de fag, ceea ce ii ofera o culoare si o aroma deosebite. La branzeturi gusta “Mirocki sir” – o specialitate asemanatoare cu halloumi si “Pirotski” cascaval, produs in zona Pirot, dupa o reteta originala. Ca o curiozitate, sarbii produc o branza extrem de rara, cu un grad redus de grasime, un kilogram poate sa coste si peste 1000 Euro fiind obtinut din nu mai putin de 25 de kg de lapte de magarita.

La capitolul rachiu, sarbii sunt cei mai mari producatori de prune din lume, dupa China, asa ca delicioasa bautura este obtinuta in mod uzual din prune, dar aveti posibilitatea sa va delectati si cu alte arome imbietoare, provenind de la caisele si piersicile distilate pentru a obtine savuroasa licoare.

La frigul de afara poti continua pranzul cu o supa de fasole, destul de asemanatoare ciorbei romanesti de fasole cu afumatura. Serbia se spune ca produce fasole cat pentru a hrani o armata si poate de aceea supa sus mentionata se mai numeste si supa soldatilor. Exista si varianta mai scazuta, care seamana cu o iahnie, servita deobicei ca garnitura, sau ca fel de sine statator, insotit de carnati.

La felul principal nu ezitati sa comandati o “Plejkavica” – un soi de hamburger local, sau hai sa ii spunem o chiftea realizata din carne tocata de porc, vita, miel sau amestec, gatita pe gratar si servita intr-o chifla, asezonata cu inele de ceapa si zacusca iute de ardei sau caimac. Daca vreti sa incercati o varianta de mici locali, optati pentru cevapci. Jurnalistul si scriitorul sarb Branislav Nusik povesteste ca acestia au fost inventati de un proprietar de restaurant, pe numele sau Zivko, care a avut ideea de a da o forma diferita amestecului de carne folosit pentru Plejkavica, urmare a acestei decizii inspirate comenzile pentru noul produs au explodat si Zivko a devenit bogat, ctitorind o biserica drept multumire pentru succesul obtinut.

Puteti sa savurati felul principal insotit de bere – una dintre bauturile favorite ale sarbilor, incepand cu secolul al XV-lea, sau vin alb Smederevska servit cu apa minerala, adica un fel de sprit romanesc. Originea galustilor cu prune este considerata ca fiind una germano-austriaca, iar dupa alti specialisti, ca provenind din Ungaria, cert este ca regasim acest desert savuros in Cehia, Slovacia, Luxembourg si in tarile fostei Iugoslavii, inclusiv Serbia. Unele dintre cele mai gustoase galusti le gasiti la Belgrad la localul Ferdinand, recomandat de Lonely Planet si alti 7 critici culinari. Cu speranta ca papilele gustative au fost trezite de articolul nostru va invitam sa ne urmariti si in saptamanile urmatoare in periplul nostru inedit prin bucatariile balcanice.