Unul dintre cele mai bogate state europene, Elvetia atrage anual un numar important de turisti, datorita frumusetilor sale naturale, a realizarilor umane si a unei importante industrii de productie si comercializare a unor produse de nisa, precum ceasurile, bricegele si ciocolata. O tara mica, cu o suprafata de numai 41.285 de km2 si doar putin peste 8 milioane de locuitori, Elvetia a avut o evolutie spectaculoasa, de la o tara saraca, preponderent agrara, la una dintre cele mai performante economii europene si mondiale, nominalizata drept cea mai inovativa tara a lumii in anul 2018, pozitie pe care a ocupat-o timp de 8 ani consecutiv. In anul 1848 a fost adoptata Constitutia Federatiei Elvetiene, punand bazele actualului stat elvetian, format din 26 de cantoane autonome, in care se vorbesc 4 limbi nationale, un procent de 20% din populatie este vorbitoare de franceza, 64% de germana, 6.5% de italiana si 1% de retroromana, o limba pe cale de disparitie. La cele 4 zone lingvistice se adauga faptul ca 25% din populatie este reprezentata de straini, 80% provin din celelalte tari europene, 50% dintre acestia din tari precum Franta, Germania, Italia si Portugalia.

Dincolo de diversitatea etnica, de un relief dificil, lipsa unei deschideri la mare si existenta unor vecini puternici, Elvetia a ocupat anul acesta locul 5 intr-un top mondial al produsului intern realizat pe cap de locuitor, cu o suma impresionanta, ce depaseste 68.000 de dolari. Federatia Elvetiana se afla pe locul doi la speranta de viata a locuitorilor sai, dupa Japonia, insumand la nivel european cel mai mare numar de persoane ce au depasit varsta de 100 de ani, desi una dintre cele mai scumpe tari din lume, cetatenii sai au parte de servicii de calitate fiind clasata pe un loc fruntas la nivel mondial din punct de vedere al calitatii vietii, la care se adauga calitatea conditiilor de mediu, miscarea zilnica si un sistem de sanatate performant.

Pe locul 3 intr-un clasament realizat la nivelul statelor OECD cu privire la salariile obtinute si stabilitatea locurilor de munca, Elvetia are cel mai mic numar de someri, sub 5% din populatie si cel mai mic procent de saraci la nivel european, doar 10% dintre elvetieni nu isi permit un concediu in afara granitelor tarii, fata de media europeana de 37%. Si totusi care este secretul acestei evolutii?! Dupa anumiti analisti este vorba de mai multe elemente care au colaborat in obtinerea unui rezultat de exceptie. Nu stim ce a contat mai mult, sa fie vorba de sistemul financiar, neutralitate, cultura politica liberala, administratia eficienta si descentralizata sau colaborarea dintre mediul privat si educatie si cercetare?! Incercam sa abordam pe rand fiecare element si incepem cu neutralitatea. Daca in trecut elvetienii erau cunoscuti drept mercenarii europei, astazi sunt cunoscuti drept pacifistii continentului. Obisnuiti cu conditiile grele de trai, crescuti ca niste munteni, elvetieni erau inalti puternici si foarte rezistenti si desi nu stiau sa lupte calare si nu se pricepeau la artilerie reprezentau solutia ideala pentru infanterie, luptand cu halebarde si tepuse lungi, cosmarul cavalerilor in intreaga istorie a evului mediu. O importanta batalie din anul 1515 avea sa schimbe cursul istoriei, jumatate din mercenarii elvetieni implicati fiind macelarit, ceea ce a dus la decizia de a nu se mai implica pe viitor in nici un conflict, neutralitatea Elvetiei fiind recunoscuta in anul 1815 prin Congresul de la Viena. Cu o istorie a neutralitatii ce depaseste 500 de ani, Elvetia poate mobiliza in doar o jumatate de ora un efectiv de peste 600.000 de soldati, desi numarul militarilor a scazut in ultimele 2 decenii, forta militara este impresionanta insumand 200.000 de cadre active, cu un buget de 3 miliarde de dolari anual, iar 20000 de fortificatii sunt raspandite pe intreg teritoriul tarii, conform legii fiecare locuitor are acces la un adapost nuclear. Neutralitatea tarii a permis Elvetiei sa adopte in anul 1934 Actul Bancar Elvetian prin care secretul bancar urma sa fie pastrat cu strictete, bancile elvetiene adapostind banii celor care aveau sume importante de ascuns, obtinute de cele mai multe ori din surse sau prin metode discutabile. Cu toate ca in urma cu cativa ani, la presiunea membrilor OECD Elvetia a fost fortata sa renunte la aplicarea secretului bancar, reglementarile nu se aplica retroactiv, bancile elvetiene inca reprezinta o industrie de miliarde de dolari.

Cu costuri absolut reduse pentru studiile superioare, costul pentru un semestru la Universitatea din Geneva ridicandu-se la modesta suma de 500 de franci elvetieni, invatamantul elvetian a dat lumii cel mai mare numar de castigatori de Premii Nobel, iar elevii sai s-au clasat pe locul 8 in lume la nivel mondial la scorurile obtinute la testele de matematica si stiinte exacte.

Inventivitatea elvetiana este recunoscuta, restrictiile impuse de calvinisti in anul 1541 prin care purtarea bijuteriilor era interzisa din motive religioase, i-a determinat pe bijutieri si aurari sa dezvolte cea mai de succes industrie a tarii, cea a productiei de ceasuri, exportul Elvetiei de astfel de “bijuterii”, clasandu-se in prezent pe locul 4 la nivel mondial.

Miracol sau nu, va invitam sa descoperiti ai alte lucruri interesante despre aceasta tara incredibila, a inaltimilor muntoase, a lacurilor cristaline, a ceasurilor, ciocolatei si povestilor cu Heidi, in circuitele noastre europene cu destinatia Elvetia!